Andriţoiu Constantin - Andriţoiu, socrul lui Dumitrache Staicu, se trage dintr-o Andriţa şi are frate pe Nicolae Andriţoiu. Ginerele său numit Dumitrache Staicu Albescu, fiind căsătorit în averea soţiei, capătă numele de Andriţoiu, transmis şi fiului său Nicolae, căsătorit în Câmpulung dar uneori se numeşte Dumitache, Dumitru sau Andriţoiu. Numele din urmă nu era folosit în mod curent. Catagrafia din 1840, a bisericii Sfânta Troiţă, aminteşte un Nicolae Andriţoiu ale cărei fice au jucat în echipa de teatru a lui Constantin Aricescu, la 1847. El a murit la 2 iulie 1840. Nicolae Godeanu, Dumitru sau Andrişoiu în 1859 încămai trăia. Am căutat să lichidez controversa care exista în jurul numelui Nicolae Andriţoiu. Pentru a face deosebire între cele două nume de Nicolae Andriţoiu, unul dat celui din Godeni, pe care în mod obişnuit îl numim Nicolae Dumitrache, deşi el se poate confunda cu nepotul său Nicolae Dumitrache, născut în 1850, totnegustor câmpulungean ca ocupaţie şi Nicolae Andriţoiu de care face menţiune atât Constantin Aricescu, cât şi preotul Ion Răuţescu, este suficient că cel câmpulungean moare la 1840, deci curând după ce a fost cuprins în catagrafie, iar cel din Godeni se află încă în viaţă la 1859, când împrumută suma de lei 2600 de la negustorul Nicolae Nicolau din Câmpulung.
Constantin Andriţoiu se trage dintr-o Andriţă care are doi copii: Constantin şi Nicolae. Constantin are fică pe Voica, căsătorită cu Dumitrache Mazilu. Nicolae are copii pe: Constantin (1802-1884), Maria, Grigore şi Badea. Constantin N. Andrişoiu are copii pe Gheorghe, căsătorit cu Joiţa C. Popa. Gheorghe Constantin Andriţoiu are copii pe: Grigore, Petre, Sanda, Nicolae şi Ion. Nicolae Gheorghe Andriţoiu are copii Pe: Elisabeta, Ion, Maria, Elena şi Sofia. Ion Niculae Andriţoiu are copii pe: Ion, Gheorghe, Floarea, Nicolae şi Eleonora. Era căsătorit cu Maria C. Proca. Ion gheorghe Andriţoiu (1824-1926) are copii pe: Maria, Ion, Ecaterina; stanca, Elisabeta. Grigore Gh. Andriţoiu s-a căsătorit cu Ilinca N. Herescu. Badea Nicolae Andriţoiu menţionat în lista din 1845, înfiinţează spiţa Badea.

Andriţa - Spiţa Andriţa a fost întemeiată de Nicolae Andriţa (1815-1891), venit din Coteşti. Acesta s-a căsătorit cu Stanca Constantin Floarea Marghiţoiu, cumnata lui Nicolae Diaconu. Are copii pe: Nicolae, Stanca, Ecaterina şi Maria. Nicolae N. Andriţa (1857-1913) a fost geambaş de vite; are copii pe: Maria, Floarea şi Ion (1854-1921). Acesta din urmă a fost instructor de pregătire militară în şcoală: Ecaterina N. Andriţa trăieşte în anii 1853-1933.

Arsene  - Arsene a fost adoptat de popa Tudor şi a pus bazele familiei Arsene. El are copii pe: Ion, Nicolae şi Constantin: Constantin Arsene are copii pe: Constantin, Ion, Maria, Paraschiva, Petre şi Nicolae. Toma Arsene, fiul lui Nicolae, căsătorit cu Aritina Godescu, are copii pe: Ion, Maria, Nicolae; Verona, Petre şi Paraschiva. Copii lui Petre Toma Arsene sunt: Minodora, Paulina şi alţii. Constantin Constantin Arsene are copii pe: Constantin, Ion ţşi Maria. Ion Constantin Arsene are copii pe: Gheorghe, Constantin şi Elena; era căsătorit cu Stanca Pantilimon. Nicolae Constantin Arsene are copii pe: Ion şi Gheorghje. Nicolae Constantin Arsene a murit în campania din 1916-1918. Ion Constantin Arsene a murit în campania 1941-1945.

Badea  - Badea Nicolae Andriţoiu are copii pe: Gheorghe şi Constantin (Din al Bedii). Gheorghe Badea are copii pe: Ion (1861-1942), Petre şi Andrei. Ion Gheorghe Badea ( în armată: Ion Andriţoiu) s-a căsătorit cu Maria C. Mălăncioiu, moartă în 1955, în vârstă de 87 de ani; au avut copii pe: Gheorghe, mort în campania din 1916-1918, Maria şi Paraschiva.

Bădală  - Spiţa este înfiinţată de Bădală din Berevoieşti, căsătorit cu Joia. Copii lui Bădală sunt: Ion, Constantin şi Elena. Ion Bădală are copil pe Ion. Ion Ion Bădală are copii pe: Constantin, Nicolae şi Ion. Ion Bădală s-a căsătorit cu Maria Ion al Joii din Albeşti.Constantin Ion Bădală se căsătoreşte cu Ioana Irimia din Câmpulung şi Joiţa Predoiu din Berevoieşti. Constantin Ion Bădală este menţionat într-o listă de enoriaşi din 1845. Constantin Bădală, ultimul, Are fică pe Maria, căsătorită cu Dumitru Neagu.

Boldohan - Spiţa era originară din Câmpulung şi era un neam de logofeţi şi mazili. Se cunosc nume izolate: Ilinca, Nicolae, Constantin şi Gheorghe Boldohan; acesta are copii pe: Maria, Alexe, Elena şi Floarea. Constantin Boldohan are copii peStanca şi Ion. Ion Boldohan are copii pe: Petre, Gheorghe şi Maria. Alexe Boldohan are copii pe: Alexandrina, Anghelina, Elena, Ecaterina Elisabeta şi Maria. El trăieşte între anii 1866-1947.

Brătoiu - Ion Brătoiu este cumpărător de părţi din moşia Goleasca la 1747 devenind proprietar al locului pe care a fost construit conacul moşiei. El are copii pe: Enache, Constantin şi Ioana. Enache şi Constantin au făcut parte din sfatul sătesc. Spiţa este dispărută. Enache Nicu Brătoiu este menţionat în lista de enoriaşi de la 1845.

Băra - Bucur Băra era originar din Solari Vlaşca; s-a stabilit în Capu-Piscului şi s-a căsătorit cu Aspra Boldohan. Ion Bucur Băra s-a căsătorit cu Maria Nicolae Frăţilă; au copil pe Constantin, căsătorit cu Maria Ion Proca, apoi cu Maria Constantirn Popescu. Bucur Băra era născut în 1839; Ion Bucur Băra era născut în 1866, iar soţia sa în 1871.

Cercel - Bazele acestei spiţe le-a pus Ion Cerceltuc (1765-1855), Originar din Coteşti, căsătorit cu Ioana Ceauşu (1774-1864). A fost mandatar în procesul Prigonirii şi este menţionat în lista de enoriaşi din 1845. Sora lui a fost căsătorită cu popa Barbu. Avea casă mare cu cerdac şi foişor. A locuit pe valea Sucetului unde a locuit Niţă al lui Năstase. Prin demersurile lui s-a rectificat hotarul cu Coteştii. A avut două fice: Dobra, căsătorită cu Ion Ghizdaveţ şi Aspra, căsătorită cu Stoica Erjanu din Aninoasa. Dobra a trăit între anii 1793-1863.

Cârstea - Nicolae Mălancu venit din Ardeal are copil pe Cârstea. El era frate cu Ion Mălancu, căsătorit cu Ilinca şi au locuit pe Alinierea de sus, unde locuieşte Gheorghe Hera. Cârstea Mălancu are copii pe: Ion şi Constantin. Constantin Cârstea are copii pe: Maria, Ion, Constantin şi Floarea, Nicolae, Filoftia şi Gheorghe. Cârstea Mălancu s-a năîscut la 1805. Ion Cârstea Mălancu se naşte la 1833. Constantin Cârstea Mălancu se naşte la 1836. Maria Constantin Mălancu se naşte la 1836. Maria Constantin Mălancu se naşte la 1846. Ion Constantin Cârstea se naşte la 1864. Constantin Constantin Cârstea se naşte la 1878. Nicolae Cârstea se naşte la 1881. Constantin Cârstea trăieşte între anii 1836-1922, iar Ion C. Cârstea între anii 1864-1947.

Costea - Dumitra are copil pe Costea. Costea Dumitra se căsătoreşte cu Constantina Homată. Copiii lui Costea Dumitra: Ion, Gheorghe şi Joiţa. Copiii lui Ion Costea: Gheorghe şi Maria. Copiii lui Gheorghe Costea: Ion, Stanca, Nicolae şi Joiţa. Copiii lui Ion Gheorghe Costea: Gheorghe, Nicolae, Alexandru, Constantin şi Ion. Ion Costea Dumitra s-a născut la 1835. Ion Gheorghe Costea s-a născut în 1880. Stanca Gheorghe Costea s-a născut la 1886. Nicolae Gheorghe Costea s-a născut la 1895. Joiţa Gheorghe Costea s-a născut la 1884. Nicolae Gheorghe Costea a murit în campania din 1916-1918. Nicolae Ion Costea a murit în campania din 1941-1945. Costea a mai avut un copil Ştefan al cărui fiu Ion trăieşte în anii 1833-1914. El este menţionat în lista de enoriaşi din 1845.

David - Spiţa David se trage din Ardeal. Din cauza arvaţilor şi-a făcut un bordei în Paresul, apoi s-a stabilit în Marghitoi. S-a căsătorit cu o fată din moşuleţul Buga, care era bogat. David are copii pe Bucur şi Pantilimon. Bucur David are copii: Nicolae, Bucur, Ion, Constantin, Ion, Petre, Paraschiva, Maria, Floarea. Constantin Bucur David are copii: Alexandru, Ion, Constantin, Gheorghe, Petre şi Elena.  Ion Constantin David are copii: Ion, Maria şi Verona. Pantilimon David a fost deputat al satului în anul 1855. Nicolae Bucur David a fost luat în armată cu arcanul. A fugit din armată şi s-a stabilit în părţile Ialomiţei. Petre Bucur David s-a născut  la 1863. Ion Bucur David s-a născut la 1852. Maria Bucur David s-a născut la 1856. Constantin Bucur David s-a născut la 1860. Paraschiva Bucur David s-a născut la 1875. Nicolae Bucur David este menţionat în lista de enoriaşi din 1845.

Dumitraşcu - Dumitraşcu Marghitoiu a înfinţat ramura paracliserului.El a avut copil pe Gheorghe. Copii lui Gheorghe Dumitraşcu: Vasile, Mihalcea şi Ion. Copiii lui Mihalcea Dumitraşcu: Maria, Floarea şi Nicolae. Copiii lui Ion Gheorghe Dumitraşcu: Ion. Copiii lui Constantin Constantin Dumitraşcu: Ion, Dumitru, Joiţa, Stanca, Voica şi Nicolae. Copiii lui Nicolae Constantin Dumitraşcu: Apostol. Joiţa, Sandu, Floarea, Maria, Ion, Nicolae, Constantin. Copiii lui Constantin Ion Dumitraşcu: Elena, Paraschiva, Maria, Ioana, Elisabeta şi Petre. Dumitraşcu Marghitoiu are copil pe Nicolae,care are copil pe Ion. Copiii lui Ion Nicolae Dumitraşcu: Nicolae, Floarea, Elisabeta, Gheorghe, Ana, Ion şi Paraschiva. Nicolae Ion Dumitraşcu are copii: Ion şi Nicolae. Dumitraşcu Marghitoiu are fiu pe Iorga Dumitraşcu care are fii pe Ion, Vasile şi Constantin. Dumitru Constantin Dumitraşcu se naşte la 1798. Ion Constantin Dumitraşcu se naşte la 1811. Nicolae Constantin Dumitraşcu se naşte la 1824. Voica Constantin Dumitraşcu se naşte 1828. Dumitru C. Dumitraşcu (1798-1878). Stanca  Constantin Dumitraşcu (1782-1877). Mihalcea Dumitraşcu (1857-1940). Iorga Dumitraşcu şi Nicolae Dumitraşcu paracliserul sunt menţionaţi la 1845.

Diaconescu - Această spiţă se trage din diaconul Nicolae din care s-au format trei ramuri: Diaconu, Diaconescu şi Godescu. Bazele acestei spiţe le pune preotul Constantin Diaconescu. Diaconul Nicolae are copii: Constantin, Nicolae, Stanca, Ion şi Constantin. Copiii preotului Constantin Diaconescu: Smaranda, Elisabeta şi Stanca, Nicolae, Constantin, Floarea, Paraschiva, Petre şi Gheorghe. Copiii lui Constantin Diaconu: Nicolae, Manda, Ion, Maria, Elena, Ioana şi Elisabeta. Copiii lui Nicolae C. Diaconescu: Nicolae, Paraschiva, Ion, Maria şi Elena. Nicolae Nicolae Diaconu se naşte la 1821; Constantin Nicolae Diaconu se naşte la 1826; Constantin Diaconescu se naşte la 1832. Nicolae Constantin Diaconescu se naşte la 1864. Constantin Constantin Diaconescu se naşte la 1858. Petre Diaconescu se naşte la 1861. Nicolae sin diaconu Nicolae căsătorit la 22 octombrie 1850, naş fiind preotul Constantin. Nicolae sin diaconu Nicolae este menţionat într-o listă de enoriaş la 1845; la fel Constantin Diaconu.

Diaconu - Spiţa Diaconu propriu-zisă se trage din diaconu Cârstea, care are fiu pe Constantin (1786-1871). Din ea se desprind trei ramuri: Dinicuţii, ai Lungului şi duă Vale.

Duţă - Fondatorul acestei spiţe a fost Duţă Godescu. Duţă godescu a fost căsătorit cu Anca şi au locuit în Colnici. Ei au avut copii pe: Ioana, Ion, Ştefan. Ion duţă are copii pe: Bucur şi Maria. Copiii lui Ştefan Duţă: Nicolae, Ion, Maria şi Haralambie. Copiii lui Bucur Duţă: Maria, Nicolae, Gheorghe, Petre şi Ion. Copiii lui Haralambie Duţă: Petre, Constantin, Ion, Nicolae, Maria, Paraschiva, Elena şi Elisabeta. Copiii lui Petre Bucur Duţă: Maria, Evdochia şiSteliana. Ioana Duţă s-a născut la 1816. Ion Duţă s-a născut la 1802. Ştefan Duţă s-a născut la 1809. Bucur Ion Duţă s-a născut la 1845. Haralambie Duţă s-a născut la 1860. Dumitru I. B. Duţă moare în campania din 1941-1945. Petre Bucur Duţă moare în 1916, la Dadilov la o tragere de instrucţie de artilerie.

Dumitraşcu Mustea - Fondatorul spiţei este Dumitraşcu Mustea. El are fiu pe Cârstea Ceauşu. Dumitraşcu Mustea are copii pe: Ştefan şi Gheorghe. Ştefan Dumitaşcu are fiu pe Nicolae. Gheorghe Dumitraşcu are copii pe: Ion, Ştefan, Nicolae şi Constantin. Nicolae Ştefan Dumitraşcu are copii pe: Ion şi Maria. Copiii lui Ion N. Dumitaşcu: Ion, Elisabeta, Maria şi Elena. Copiii lui Ion I. Dumitaşcu: Tatiana, Traian, Ion, Iuliana. Copiii lui Nicolae Gheorghe Dumitraşcu: Ion, Gheorghe, Maria, Constantin, Aristide, Elisabeta, Ilie şi Nicolae. Copiii lui Ion N. Dumitaşcu: Alexandru, Maria şi Elena. Copiii lui Constantin gh. Dumitaşcu: Ion, Arteme, Alexandrina, Constantin Nicolae, Păuna şi Maria. Copiii lui Ion Constantin Dumitaşcu: Maria, Nicolae, Elena, Domnica. Dăm date de naştere: Gheorghe Dumitraşcu Mustea, 1792; Ion gh. Dumitraşcu, 1812; Nicolae Ştefan Dumitraşcu, 1840; Ştefan gheorghe Dumitraşcu, 1843; Nicolae Gh. Dumitraşcu, 1843; Nicolae Gheorghe Dumitraşcu, 1847; Constantin Gheorghe Dumitraşcu, 1849; Chiva, văduva lui Ştefan Dumitraşcu este menţionată în lista enoriaşilor din 1845; deci la această dată soţul său nu se mai afla în viaţă; de la ea vine numele ramurei Chivan.

Dumitru - Această spiţă s-a desprins din Vlaicu Popescu. Constantin Dumitru are copii pe: Ion şi Nicolae. Copiii lui Nicolae C. Dumitru: Gheorghe, Ion, Elisabeta, Maria şi Nicolae. Date de naştere: Ion Constantin Dumitru, 1877; Nicolae Constantin Dumitru, 1869; Gheorghe Nicolae Dumitru, 1896; Nicolae Nicolae Dumitru moare la Bucureşti în 1944, sub bombardamentele aeriene.

Dumitrache - Fondatorul acestei spiţe este Dumitrache Mazilu, fiul adoptiv al lui Staicu Albescu Vătafu din Câmpulung, căsătorit cu Voica Constantin Andriţoiu. Copiii lui Dumitrache: Nicolae, Ion, Mihăilă, Zinca, Ecaterina şi Elena. El decedează în 1846, iar ea în 1845. Ion Dumitrache (1809-1885) se căsătoreşte cu Stanca Oprea Boboc (1823-1884). El a îndeplinit funcţia de boiernaş Mazil. Copiii lui: Ion, Apostol, Tudora, Ioana, Nicolae, Gheorghe, Maria şi Joiţa. Nicolae Dumitrache s-a stabilit în Câmpulung, cunoscut şi sub numele de Nicolae Andriţoiu, Dumitriu şi Godeanu. Mihai s-a căsătorit cu Maria Erjanu din Aninoasa. Zinca s-a căsătorit cu IoniţăMemulea din Bughea. Copii lui Ion Ion Dumitrache: Nicolae, Dumitru, Ion, Gheorghe, Petre, Maria, Ion, Paraschiva. Copiii lui Gheorghe Dumitrache: Dumitru, Elisabeta, Maria, Ecaterina, Nicolae, Gheorghe, Alexandru, Floarea, Alexandrina. Copiii lui Tudor Dumitrache: Elisabeta, Petre, Floarea, Ion, Ioana, Nicolae. Copii lui Nicolşae M. Dumitrache: Nicolae, Ion, Gheorghe, Alexandru, Maria, Petre, Floarea şi Constantin. Date de naştere: Dumitrache născut în 1765; Zinca Dumitrache, căsătorită cu Ioniţă Mamulea din Bughea, trăieşte între anii 1790-1878. Tudora Ioniţă Dumitrache, căsătorită cu Ion Gh. Dumitraşcu, trăieşte între anii 1843-1923; Ion Ion Dumitrache (1855-1939); Maria Ion Dumitrache (1855-1940). Nicolae Dumitrache s-a născut la 15 mai 1850, a fost negustor în Câmpulung şi Pucheni şi este înmormântat la Ciulniţa. Nicolae Mihalcea Dumitrache s-a născut la 27 iunie 1850, naş fiind Mihalcea din Câmpulung; este un alt Nicolae, decedat de mic, decât tatăl preotului Nicolae Dumitrache. Dumitrache Staicu este menţionat ca enoriaş la 1845. Şi Ioniţă Dumitrache este menţionat tot la această dată.

Dragomir - Această spiţă face parte tot din moşul Godescu, soţia lui Ion Dragomir trăieşte între anii 1762-1872. Costea Dragomirescu este menţionat ca enoriaş la 1845. Unul din copii săi mic fiind decedează la 22 ianuarie 1850. Detalii despre Costea Dragomir a se vedea în capitolul  „Instituţii de cult”. Ion Costea Dragomir era croitor de zegi. Fiul său Ion Dragomir, căsătorit cu Elisabeta Ghizdaveţ (Vetina) a decedat în campania din 1916-1918, Fiul său Ion A decedat în campania di 1944-1945.

Eftene - Fondatorul spiţei a fost Eftene Vlăjoagă, venit din Ardeal. El are copii pe: Dumitru, Ion, Gheorghe, Constantin şi Simion. Copiii lui Dumitru Eftene: Ana, Stan, Petre, Stana; copiii lui Simion Eftene: Constantin, Maria şi Nicolae. Copiii lui Gheorghe Eftene: Stanca, Costache, Floarea, Ana, Ştefan, Nicolae, Elene, Ecaterina şi Maria. Copiii lui Constantin Gh. Eftene: Ion, Nicolae, Maria şi Constantin. Copiii lui Ion Constantin Eftene: Ion, Nicolae, Constantin, Gheorghe şi Petre. Date de naştere: Gheorghe Eftene, născut în 1800; Simion Eftene, 1793; Ana Dumitru Eftene, 1782; Stan Dumitru Eftene, 1782; Constantin Simion Eftene, 1835; Ion Nică Eftene, 1833; Bucur Nică Eftene, !857; Costache Gh. Eftene, 1852; Ştefan Gheorghe Eftene, 1851; Maria Gheorghe Eftene trăieşte între anii 1844-1929; Constantin Simion Eftene între anii 1835-1920; Floarea Nică Stan Eftene între anii 1848-1930; Ion Nică Eftene între anii 1833-1913. Date de naştere: Stan Dumitru Eftene, 1782; Gheorghe Eftene, 1793; Simion Eftene este menţionat la 1845; la fel Nică Eftene şi Stan Eftene.

Enache - Fondatorul spiţei este Enache fiul preotului Grigore Popescu. Ion Enache este menţionat ca enoriaş la 1845. Enache Ştefan sau Popescu Ştefan a murit la 1877 în război. Ion Enache are copii pe Nicolae şi Constantin. Nicolae I. Enache are copii: Ion, Constantin, Gheorghe, Alexandru, Nicolae. Ion Ion Enache a trăit între anii 1858-1940. Ion Enache este trecut ca enoriaş la 1845.

Ene - Această spiţă este fondată de Ene Tudor Mustea care era frate cu Manu. El are copii pe Ion (1824-1907), Constantin, născut în 1839 şi Enache. Ene este menţionat ca enoriaş la 1845. Această spiţă s-a stins având urmaş numai de sex femeesc.

Frăţilă - Nicolae Frăţilă are copii: Ion, Gheorghe, Nicolae şi anca. Copiii lui Grigore Frăţilă: Sanda, Joiţa, Ion, Ioana, Constantin, Nicolae. Copiii lui Nicolae Nicolae Frăţilă: Ana, Gheorghe, Maria şi Ion. Copiii lui Ion N. Frăţilă: Petre, Nicolae, Ioana, Maria şi Floarea. Copiii lui Nicolae Grigore Frăţilă: Maria, Ioana şi Petre. Copiii lui Ion Grigore Frăţilă: Voicu, Petre, Stanca, Ioana şi Dumitru. Copiii lui Petre N. Frăţilă: Constantin, Maria, Alexandru, Nicolae, Gheorghe, Vasile, Viorica, Petre, Eleonora, Maria, Elena, Ion, Eugenia; copiii lui Petre I. Frăţilă: Ion, Elisabeta, Mihai şi Lazăr. Date de naştere: Grigore Frăţilă, 1781; Ion Grigore Frăţilă, 1822; Trăiesc între anii: Maria Frăţilă, 1772-1878; Grigore Frăţilă, 1781-1871; Petre N. Frăţilă, 1865-1946; Grigore Frăţilă este menţionat la 1845.

Florea - Are fiu pe Sandru care pune bazele spiţei Sandru. Era originar din Oltenia şi de la el a rămas numele toponimic Olteanu şi Valea Olteanului.

Godescu - Fondatorul acestei spiţe este preotul Constantin Godescu care şi-a schimbat numele pentru a se deosebi de un văr al său. Copiii preotului Constantin Godescu: Petre, Nicolae, Maria, Elisabeta, Aritina, Gheorghe şi Eleonora. Petre C. Godescu a fost preot la Bascovş Gheorghe C. Godescu a fost directorul şcolii primare în anii 1924-1937. Nicolae C. Godescu a fost învăţător şi a murit la Mesteacăn Vălenii de Dâmboviţa, în 1913. Preotul Constantin Godescu s-a năcut în 1858, iar fiul său Petre în 1885ş fratele acestuia Nicolae în 1859.
Godescu din moşul Godesc - Nu putem coborî această spiţă mai devreme de 1747, pentru că la lichidarea moşiei Goleasca pentru prima dată apare un Godescu. Ea are importanţă provenind din Godea şi multă vreme fiind spiţă de bază. Notăm unii membri ai acestei spiţe: Ion Duţă Godescu care trăieşte în anii 1802-1884; Uţa Godescu: 1785-1878; Floarea Gheorghe Godescu: 1820-1900. Ştefan Duţă Godescu se căsătoreşte cu Maria Crasan, au copil pe Maria născută la 18 iulie 1850, naş fiind Maria Cârstoaia. Din Ion Godescu este enoriaşi la 1845. La 3 septembrie 1850 decedează Anca soţia lui Duţă Godescu, menţionată ca enoriaş la 1845. Ghinea Ion Godescu, idem. Niţă Cicu Godescu, idem. La fel Gheorghe Ion Godescu, Istrate Cicu Godescu, Ghinea Gheorghe Godescu, Maria Ştefan Godescu.

Godea - Fondatorul spiţei este şi fondatorul satului. Ion Godea are copii pe: Ioana, Gheorghe şi Nică. Nică Godea are copii pe: Nicolae, Ion şi Ioana. Ion Ion Godea are copii pe: Ion, Stanca şi Ioana. Copiii lui Ion Ion Godea sunt Nicolae şi Ion. Ion Ion Godea se căsătoreşte cu Ioana Ion Floarea Mălăncioiu. Ion Ion Godea se naşte la 1848, Ion Nică Godea era enopriaş la 1845.

Ghizdaveţ - Fondatorul spiţei este Ion Ghiozdaveţ, originar din Bughea. Se căsătoreşte cu Dobra Cercel şi au copii pe: Nicolae, Constantin, Năstase, Grigore, Gheorghe şi Sanda. Copiii lui Nicolae Ion Ghizdaveţ sunt: Gheorghe, Năstase, Vasilica, Elisabeta, Maria, Ion, Floarea şi Elena. Copiii lui Gheorghe Năstase Ghizdaveţ sunt: Nicolae, Elisabeta, Alexandrina; copiii lui  Năstase Nicolae Ghizdaveţ sunt: Ion şi Nicolae. Copiii lui Constantin Ghizdaveţ sunt: Nicolae, Constantin, Ecaterina, Stana, Elena, Ion, Maria, Floarea şi Ioana. Copiii lui Nicolae C. Ghizdaveţ sunt: Petre, Maria, Nicolae, Gheorghe, Ion, Constantin Floarea, Alexandru şi Elisabeta. Copiii lui Ion Năstase Ghizdaveţ sunt: Maria, Gheorghe, Filoftia, Aurelian, Alexandru, Elena, Floarea, Victoria şi Paraschiva. Copiii lui Năstase Năstase Ghizdaveţ sunt: Maria, Ion, Floarea, Paraschiva, Gheorghe, Filoftia şi Elena. Copiii luii Gheorghe Năstase Ghizdaveţ sunt: Elena, Ion, Maria, Petre, Floarea, Elisabeta, Nicolae şi Alexandrina. Copiii lui Nicolae Năstase Ghizdaveţ sunt: Elena, Nicolae, Ion, Maria, Alexandru. Copiii lui Grigore Ghizdaveţ sunt: Ion, Nicolae, Paraschiva şi Joiţa. Copiii lui Ion Grigore Ghizdaveţ sunt: Maria, Gheorghe, Ion, Elisabeta, Alexandru, Constantin şi Apostol. Dobra Ion Cercel: 1793-1863; Nicolae Ion Ghizdaveţ născut în 1832; Constantin Ion Ghizdaveţ născut în 1816; Ion Grigore Ghizdaveţ (1865-1947). Grigore Ion Ghizdaveţ este menţionat ca enoriaş la 1845.

Godeanu - Fondatorul spiţei este Ion Godeanu, preotul, menţionat într-o plângere din 1846, ca martor. Are copii pe Ancuţa, cârciumăreasă vestită căsătorită cu Ion Untaru şi Constantin Godeanu devenit preot (1809-1877); a fost cântăreţ şi a fost hirotonisit preot în 1845. Ambii semnează liste de enoriaşi la 1845.

Grigore - Această spiţă se trage din Andriţa Hera Marghiţoiu care are fiu pe Grigore, care are copii pe Iancu şi Nicolae. Copiii lui Iancu Grigore sunt: Constantin, Smaranda, Ion şi Nicolae. Nicolae Grigore are copii pe Gheorghe. Copiii lui Constantin Iancu Grigore sunt: Ion, Nicolae, Floarea, Ioana. Nicolae Iancu Grigore are fică pe Elena. Copiii lui Ion Iancu Grigore sunt: Maria, Floarea, Victoria, Ion, Constantin şi Mihai. Copiii lui Nicolae Constantin Grigore sunt: Eleonora, Victoria şi Maria. Iancu Grigore se naşte la 1813; Gheorghe Nicolae Grigore la 1819; Ion Constantin Grigore la 1872. Gheorghe Nicolae Grigore (1819-1917). Ion Constantin Grigore a fost Niţă Ogea, servitor la mânăstirea Stănişoara.

Gheţea - Copiii lui Gheţea Herea Marghiţoiu: Iosif, Nicolae, Gheorghe, Ion, Joiţa şi Bucur. Copiii lui Iosif Gheţea: Filoftia, Elisabeta, Ion, Floarea, Ioana şi Maria. Copiii lui Gheorghe Gheţea: Elisabeta, Maria şi Filoftia, Floarea şi Smaranda. Iosif Gheţea se naşte la 1843; Gheorghe Gheţea la 1847. Lui Gheţea Herea îi decedează copilul Ion la 24 ianuarie 1850. Iancu Grigore Hera căsătorit cu Maria Stan Rolu din Slănic au copil pe Constanţa, la 19 aprilie 1850. Gheţea Herea căsătorit cu Paraschiva Iordache din Bughea au copil pe Bucur la 7 octombrie 1850, naş fiind Iosif Nemţoiu din Coteşti.

Gheorghe - Fondatorul acestei spiţe a fost Gheorghe Olteanu, originar din Oltenia. Gheorghe are copii pe: Ana, Dumitru şi Maria. Copiii lui Dumitru Gheorghe: Nicolae, Maria, Dumitru, Grigore, Constantin,Gheorghe, Stanca şi Sanda. Copiii lui Dumitru D. Gheorghe: Maria, Ion, Nicolae, Elena şi Floarea. Copiii lui Ion D. Gheorghe: Elena, Maria, Ion, Nicolae şi Dumitru. Copiii lui Nicolae D. Gheorghe: Ion şi Elisabeta. Copiii lui Constantin D. Gheorghe: Floarea, Ion, Paraschiva, Petre, Maria, Filoftia şi Elena. Copiii lui Grigore D. Gheorghe: Petria, Flşoarea, Ion. Copiii lui Ion C. Gheorghe: Iulian, Maria şi Constantin. Copiii lui Ion Grigore Gheorghe: Minodora şi Virginia. Nicolae Dumitru Gheorghe s-a născut la 1838; Dumitru Dumitru Gheorghe - 1847; Gheorghe Dumitru Gheorghe, 1847; Constantin Dumitru Gheorghe (1862-1938).

Hera - Hera Mălancu are copii pe: Gheorghe şi Ion. Copiii lui Gheorghe Hera: Constantin, Nicolae, Ion, Joiţa şi Maria. Copiii lui Constantin Gheorghe Hera: Ion. Copiii lui Ion Constantin Hera: Ion şi Maria. Copiii lui Ion Gheorghe Hera: Constantin. Copiii lui Constantin Ion Hera: Ion, Maria şi Floarea. Copiii lui Ion Constantin Hera: Paraschiva, Floarea, Gheorghe, Alexandrina, Dumitru şi Ion. Copiii lui Gheorghe Gheorghe Hera: Gheorghe, Anastase, Constantin, Ion şi Nicolae. Copiii lui Ion Gheorghe Hera: Nicolae şi Ion. Copiii lui Ion Ion Hera: Gheorghe şi Maria. Copiii lui Ion Constantin Hera: Nicolae, Ion, Pavel. Copiii luiGheorghe Ion Hera: Maria, Minodora şi Elisabeta. Copiii lui Gheorghe Gheorghe Hera: Elena, Gheorghe, Constantin, Eleonora Alexandrina. Copiii lui Constantin Gheorghe Herescu: Gheorghe, Filoftia, Maria şi Petre. Gheorghe Hera Mălancu s-a născut la 1798; Ion Hera Mălancu la 1819; Gheorghe Gheorghe Hera la 1822.

Ispas - Spiţa se trage din Ispas Marghiţoiu care are copii: Nică, Iorga şi Dumitraşcu. Iorga Ispas are copii pe: Nicolae şi Ion. Nică Ispas are copii: Constantin, Stoica, Gheorghe, Ion şi Nicolae. Copiii lui Constantin Ispas: Constantin, Maria, Elisabeta, Stanca şi Smaranda. Copiii lui Stoica Ispas: Ion şi Nicolae. Copiii lui Gheorghe Ion Ispas: Gheorghe. Copiii lui Gheorghe Gheorghe Ispas: Ion, Nicolae, Petre, Elena. Copiii lui Ion Nică Ispas: Elisabeta, Gheorghe şi Nicolaie. Copiii lui Nicolae Ion Ispas: Ion, Maria, Stanca şi Gheorghe. Copiii lui Constantin Ispas: Ion, Maria, Constantin şi Nicolae. Copiii lui Ion Stoica Ispas: Ion şi Elisabeta: Copiii lui Nicolae Stoca Ispas: Elisabeta, Elena, Victoria şi Gheorghe. Copiii lui Nicolae Ion Ispas: Ion şi Elisasbeta. Copiii lui Nicolae Ion Ispas: Ion, Floarea şi Elena. Copiii lui Ion Nicolae Ispas: Maria, Elisabeta şi Eleonora. Ispas Iorga Marghiţoiu se naşte la 1805; Nică Ispas la 1833; Constantin Nică Ispas la 1834; Nicolae Nică Ispas la 1826; Constantin Constantin Ispas la 1818; Stoica Nică Ispas (1834-1915); Ion Nică Ispas (1818-1912); Nicolae Ion Ispas (1860-1949).

Ilie - Nicolae Ilie născut la 1857, venit din Valea Popii se căsătoreşte cu Maria Ion Ştefan State, născută la 1865. Are copil pe Petre, căsătorit cu Ioana Constantin Iancu, născută la 1886. Au copii: Petre, Ion, Elisabeta şi Nicolaie. Petre Ilie s-a născut la 1883.

Mitulescu - Fondatorul spiţei a fost Ghinea Mitulescu, căsătorit cu o fată din Berevoieşti, apoi cu una a lui Enache Şerban. Are copii: Maria, Floarea, Constantin şi Dumitru. Dumitru Mitulescu are copii: Constantin şi Floarea. Constantin D. Mitulescu are copii: Constantin, Paraschiva Ion şi Nicolae. Ion C. D. Mitulescu are copii: Constantin, Ion, Elena şi Maria. Constantin I. C. D. Mitulescu are copii: Maria, Ion şi Aurel. Constantin D. Mitulescu se căsătoreşte cu Maria Ion Proca. Dumitru Ghinea Mitulescu se naşte la 1804; Floarea Ghinea Mitulescu se naşte la 1833; Floarea D. Mitulescu se naşte la 1842. Constantin D. Mitulescu se naşte la 1855.

Mălăncioiu - Fondatorul spiţei este Ghinea Mălăncioiu, născut la 1790, căsătorit cu Stanca Dumitraşcu. Are copii: Ion, născut la 1826; Constantin, născut la 1827; Nicolae, născut la 1846; Gheorghe, născut la 1835; Floarea, născută la 1837; Arsene, născut la 1843; Stanca, născută la 1847; Maria. Ion s-a căsătorit cu Maria Ion Untaru. Constantin se căsătoreşte cu Ilinca Nicuţ Hera. Arsene Mălăncioiu se căsătoreşte cu Maria Ion Stătoiu şi au fiică pe Floarea căsătorită cu Nicolae Mareş Stanciu. Ion Ghinea Mălăncioiu are copii: Ecaterina, Constantin, Petre, Floarea şi Ion. Copiii lui Constantin Ghinea Mălăncioiu: Ion, Gheorghe, Iancu, Andrei, Dumitru; Joiţa, Nicolae şi Maria. Copiii lui Nicolae Ghinea Mălăncioiu: Elena, Floarea, Ion, Nicolae, Petre, Stanca şi Filoftia. Copiii lui Gheorghe Ghinea Mălăncioiu: Constantin, Stanca, Petre, Joiţa şi Maria. Copiii lui Constantin Ion Mălăncioiu: Ion, Maria şi Floarea. Copiii lui Petre Ion Mălăncioiu: Elisabeta, Maria, Floarea şi Constantin. Copiii lui Ion C. Mălăncioiu: Petre, Stanca, Ion şi Maria. Copiii lui Gheorghe I. Mălăncioiu: Ion, Ecaterina, Nicolae, Salomia, Dumitru şi Alexandrina: Copiii lui Iancu Mălăncioiu: Gheorghe, Nicolae, Constantin, Petre şi Ioana. Copiii lui Andrei Mălăncioiu: Ion şi Maria. Copiii lui Nicolae C. Mălăncioiu: Ion. Copiii lui Nicolae Ghinea Mălăncioiu: Ion, Petre şi Mihai. Copiii lui Constantin Gheorghe Mălăncioiu: Petre, Constantin, Elisabeta, Maria, Filoftia, Ion. Copiii lui Petre Gh. Mălăncioiu: Petria, Gheorghe, Maria, Filoftia, Ion, Elisabeta şi Nicolae. Floarea Ghinea Mălăncioiu are copil natural pe Ion Floarea Mălăncioiu. Maria C. Mălăncioiu (1868-1955). Constantin Gh. Mălăncioiu (1861-1947). Ion Floarea Mălăncioiu (1868-1953).

Marghiţoiu - Spiţa Marghiţoiu înglobează mai multe spiţe: Gheţea Heroiu, Dumitru Andriţa, Iancu Grigore, Radu, Stafenea, Sbrinchişi. Bătrânii, puţini în viaţă din aceste spiţe în anii 1937-1947, n-au putut reconstitui arbori genealogici. Au înfăţişat nume izolate. Grigore Marghiţoiu se naşte la 1760; Gheorghe Marghiţoiu se căsătoreşte cu Joiţa Dumitru Radu; Ion Nicolae Marghiţoiu, proprietar de capre, a trăit mai mult de 100 de ani. El a avut fiu pe Petre , căsătorit cu Floarea Dumitraşcu şi au avut copii pe: Ion, căsătorit cu Floarea Vlăsceanu; Evdochia, căsătorită cu Grigore Sava. Ion Petre Marghiţoiu are copii: Nicu, Traian, Cornelia. Joiţa C. Marghiţoiu (1836-1918); Grigore Marghiţoiu (1774-1876), data naşterii este aproximativă, Ion Marghiţoiu (1782-1862). Dumitrtu Constantin Marghiţoiu căsătorit cu Floarea Manu are copil pa Constantin la 17 iulie 1850, naş fiind Voica Dumitrache Staicu. Nicolae Ion Marghiţoiu se căsătoreşte cu Ana Crasan din Bughea şi au copil pe Ion, la 20 septembrie 1850, naş fiind Gheorghe Ion Din Godescu; Ion Constantin Marghiţoiu căsătorit cu Floarea Ion Pandelea din Bughea au copil pe Nicolae născut la 1 noiembrie 1850, naş fiind Constantin Ştefan Popescu. Simion Hera Marghiţoiu este menţionat ca enoriaş la 1845. Dumitru Andriţa este menţionat la fel. Grigore Hera Marghiţoiu la fel. Ion Dumitru Marghiţoiu la fel. Ghinea Dumitru Marghiţoiu la fel. Iorga Dumitraşcu Marghiţoiu la fel, dar îl identificăm în spiţa Dumitraşcu Marghiţoiu. Nicolae Ion Marghiţoiu este menţionat la fel. Niţă Ion Constantin Marghiţoiu este menţionat la fel. Dumitru Gheorghe Marghiţoiu este menţionat la fel. Din Duţă al Floarei Marghiţoiu- locuia în padină- la fel.

Manu - Manu se trage din Teodor Mustea; el s-a căsătorit în Netotu Făgăraş. Are copii: Nicolae, Ion şi Constantin. Date de naştere: Nicolae Ion Manu, 1861; Constantin Ion Manu, 1853; Nicolae Constantin Manu, 1859; Ion Constantin Manu, 1855; Petre Constantin Manu, 1862; Gherazim Manu, 1846. Petre Constantin Manu (1862-1951). Nicolae Manu se căsătoreşte cu Ioana sin Oancea din Mărcuş, la 12 februarie 1850, fiind cununaţi de Stanca şi Ghinea Mălăncioiu. Ion Manu se căsătoreşte cu Maria Enache Erjanu din Berevoieştii Pământeni. Au copil pe Nicolae născut la 15 septembrie 1850, naş fiind Ghinea Mălăncioiu. Manu Căpraru apare ca enoriaş la 1845. Ion Manu, la fel.

Mustea - Această spiţă înglobează mai multe spiţe: Dumitraşcu Mustea, Dută Godescu, Manu Mustea, Cârstea Mustea. Zamfira Ion Mustea (1791-1874), Gheorghe Dumitraşcu Mustea (1782-1883); Manu Mustea (1782-1862); Nicolae Manu Mustea (1827-1914); Ion Manu Mustea (1808-1898). Gheorghe Dumitraşcu mustea, născut în 1792. Iorga Ghinea Mustea este menţionat în lista de enoriaşi în 1845. Gheorghe Dumitraşcu Mustea, idem; Gheorghe Mustea, idem; Ion Ion Mustea, idem; Ion Ghinea Mustea, idem.

Neagoie - Această spiţă face parte din moşul Godesc. Neagoie Ion (1783-1863). Stanciu sin Neagoie la 2 decembrie 1850, se căsătoreşte cu Maria, fata lui Ion Vintilă din Coteşti, naş fiind Bica Făchitoaie, cu fiul său Gheorghe din Mărcuş. Ion Neagoie este trecut ca enoriaş la 1845. Alţii: Ion Ion Neagoie şi Dan Ion Neagoie.

Niţu - Această spiţă s-a desprins din spiţa Tuţu. Niţu este copilul lui Niţu. Nicolae Niţu s-a născut la 1806. Anton Niţu s-a născut la 1798; Gheorghe Nicolae Niţu se naşte la 1851; Ion Nicolae Niţu, 1855; Ion Gheorghe Niţu, 1874. Acesta are frate pe Petre Gh. Niţu, negustor în Câmpulung şi preşedinte al Corporaţiei. Ion Nicolae Niţu (1855-1942) şi Ion Gheorghe Niţu (1874-1957).

Pantilimon - S-a format din spiţa David. Gheorghe Pantilimon s-a născut la 1849. Gheorghe Gh. Pantilimon (1883-1948). Acesta a fost meseriaş brutar; a luat parte la greva din 1920 şi cunoştea bine trecutul satului.

Pătru - Fondatorul spiţei a fost Constantin Pătru venit din Mărcuş, căsătorit cu Bucura: A avut copii: Constantin, Gheorghe şi Nicolae, născut în 1876. Constantin Pătru (1806- 1892), Gheorghe Constantin Pătru (1869-1953), Constantin Constantin Pătru (1863-1946).

Popa - Această spiţă se trage din preotul Dumitru, care a funcţionat în acelaşi timp cu preotul Tudor Popescu şi Ion Godeanu. Maria c. Popescu (1869-1955); Constantin C. Popa (1875-1959). Ion Popa Dumitru era enoriaş la 1845.

Popescu - Această spiţă derivă din preoţi. Ea este formată din trei ramuri: a Preoţilor, a Blegului şi a lui Nica Popescu. Din această ramură descinde Gheorghe N. Popescu din Proculeşti; din ai Blegului nu mai sunt urmaşi; au locuit unde locuieşte învăţătorul Maruda, dar au vândut căminul; din Nica Popescu se trage Nicolae Popescu din Marghiţoiu, aproape de biserică şi Gheorghe I. Popescu din Dorcea, ginerele lui Ion Grigore Gheorghe. Grigore Nicolae Popescu (1852-1932); Nicolae Ştefan Popescu (1796- 1884); Grigore Ştefan Popescu (1880-1912); Maria N. Nica Popescu (1797-1878). Nicolae Ion Nica Popescu, căsătorit cu Stanca din Andriţa, are copil pe Năstase la 2 februarie 1850, botezat de Ion Cercel. Nicolae Ştefan Popescu căsătorit cu Ana Mareş din Bughea au copile pe Marghita la 19 iulie 1850, naş fiind Ion Cercel. Enache Ţerban Popescu este trecut ca enoriaş la 1845. Gheorghe Dumitru Popescu este enoriaş la 1845, Iorga Ispas Popescu, idem. Nicolae Ţtefan Popescu, idem. Constantin Ion Popescu, idem. Ion Nica Popescu, idem. Ion Hera Popescu, idem. Nicolae Nica Popescu, idem. Constantin Ştefan Popescu, idem.

Proca - Spiţa Proca este una din cele mai vechi, ţinând cont că unele, deşi vechi, folosesc nume noi. Astfel, Gheorghe Proca la 1747 cumpără un sfert din Goleasca şi aceste terenuri au fost păstrate până târziu. Tâlfa, Podul de sus au făcut parte din moşia Goleasca. Safta Gheorghe Proca, născută la 1827, s-a căsătorit cu Ion Nică Ispas. Aceasta era Tiţa lui Belcioiu. Stoica Gheorghe Proca, născut la 1804. Grigore Gheorghe Proca, locuitor pe stânga gârlii, în Tuţulşeşti, la 1816; l-a adoptat pe Petre Gh. Andriţoiu. Ion Gheorghe Proca, născut la 1820, a avut fiu pe Ion I. Proca, morarul şi pe Nicolae, mort în război, la 1877. Ion Stoica Proca, născut la 1847, căsătorit cu Anica Dorcioman din Coteşti. Gheorghe Stoica Proca, născut la 1842; Ghinea Proca, Ion Ghinea Proca; Constantin Ion nProca; Gheorghe Constantin Proca, Eugen Proca, Pavel Proca, Gheorghe Proca sunt nepoţii lui Ion I. I. Proca, morarul. Safta Ion Proca (1827-1918). Floarea Ghinea Proca (1794-1875), Stoica Gheorghe Proca (1804-1887); Ion Ghinea Proca (1811-1894); Petre Grigore Proca (1855-1942); Constantin I. Proca (1857-1939). Stoica Proca şi soţia sa Floarea au copii pe Smaranda, la 2 iulie 1850. La 2 decembrie 1850 se cunună Ion Ghinea Proca cu Maria Moise Iorga Ungureanu, naş fiind Din sin popa Gheorghe din Bughea, cu soţia sa Neaga. Gheorghe Proca era enoriaş la 1845. Stoica Ion Proca, idem. Ghinea Constantin Proca, idem.

Stanciu - Această spiţă a avut mai multe ramuri: în Colnici de unde se trag ai Savului; în Coastele Râului idem; sub Coastele Popii fostul clăcaş Neagoie Stanciu; în Marghiţoi nde unde se trag ai lui Onel şi ai Mărişoiului. Gheorghe Savu Stanciu (1822-1919); Mihail Stanciu (1781-1861). Neagoie Stanciu este enoriaş la 1845. Savu Stanciu, idem; Mihăilă Stanciu, idem; Ion Stanciu, idem (Marghiţoi).

Stătoiu - Este o spiţă dintre cele mai vechi. A dat un cumpărător din moşia Goleasca la 1747. Ion Stătoi trăieşte între anii 1788-1883.

State - Este tot o spiţă veche descinzând din popa State. NicolaeŞtefan State la 5 februarie 1850, se căsătoreşte cu Stana din Hârtieşti, fiind cununaţi de Constantin Şerban şi soţia sa Caterina. Constantin State se căsătoreşte cu Joiţa Nicolae Mălancu şi au copil pe Constantin la 27 iunie 1850, naş fiind Constantin Ştefan Popescu. Ştefan State este menţionat într-o listă de enoriaşi la 1845. Ion State, idem. Constantin Ştefan State, idem.

Schiteanu - Spiţa se trage dintr-un fost călugăr, dintr-un schitean sau dintr-un locuitor al Schitului Goleşti.  Bucur Gheorghe Schiteanu, născut la 1793; Dumitru Bucur Schiteanu, născut la 1831; Dumitru Nicolae Schiteanu născut la 1877. Bucur Gheorghe Schiteanu (1793-1878); el a avut fiică pe Stanca, decedată la 8 februarie 1850. Bucur Gheorghe Schiteanu este menţionat enoriaş la 1845.

Stancu - Această spiţă se trage din Stancu Godescu. Ion Gh. Stancu (1835-1926). Gheorghe Stancu este enoriaş în 1945, Ioin Gh. Stancu a posedat teasc de ulei.

Şandru - Şandru, născut la 1783. Gheorghe Şandru se naşte la 1823. Ion Şandru la 1832. Nicolae Şandru, idem. Stanca Florea (1773-1863; Nicolae N. Şandru (1870-1954); Năstase N. Şandru (1863-1953). Gheorghe Şandru căsătorit cu Catrina Niţu Tuţu, au copil pe Maria, născută la 1 februarie 1850. Şandru Florii era enoriaş la 1845.

Tuţu - Spiţa Tuţu s-a desprins din spiţa Marghiţoiu. Fondatorul ei locuia în Hereşti. Dumitru Gheorghe Tuţu se naşte la 1823. Nicolae Simion Tuţu are copii: Constantin, Ion şi Gheorghe. Gheorghe Nicolae Tuţu are copii: Gheorghe şi Constantin. La 2 decembrie 1850, Nicolae Gheţea Tuţu se căsătoreşte cu Ilinca Ştefan Cârstea, naş fiind Din Ion Grecu cu soţia sa Ilinca. Tudor Tuţu era enoriaş la 1845. Nicolae Gheorghe Niţu Tuţu era enoriaş la 1845. Gheţea Tuţu idem. Ion Matei Tuţu, idem. Simion Tuţu, idem. Catrina Ion Tuţu, idem.

Ungureanu - Spiţa este compusă din 2 ramuri: una în Colnici (Gheorghe Ungureanu) şi alta în Padină (Duţă Ungureanu). Iorga Ungureanu are copii: Ştefan şi Constantin. Ştefan Ungureanu are copii: Ion, Eleonora şi Maria. Duţă Ungureanu are copii: Ion şi Constantin. Constantin Duţă Ungureanu are copii: Alexe şi Nicolae. Ion Bucur Ungureanu se naşte la 1897. Moise Iorga Ungureanu, se naşte la 1794. Ion Bucur Ungureanu (1797-1893); Moise Ungureanu (1794-1891); Duţă Ungureanu (1771-1873); Ion Duţă Ungureanu (1829-1911). Moise Ungureanu este enoriaş la 1845; idem Duţă Rahira Ungureanu.

Vlaicu - Această spiţă a locuit în Valea Sucetului, între Dinicuţ şi Ion Cercel. Vlaicu Popescu are copii: Necula, Nicolae, Constantin şi Hera. Necula are fiică pe Bucura căsătorită cu Constantin Pătru din Mărcuş. Bucura Necula Vlaicu s-a născut la 1839. Dumitru Constantin Vlaicu s-a născut la 1850. Hera Vlaicu are fiu pe Ion, iar acesta pe Gheorghe, intercalat între Nicolae Ghizdaveţ şi Năstase Ghizdaveţ Cercel. Gheorghe Hera Vlaicu s-a căsătorit cu Sanda din Padină.

Vlăduţă - Fondatorul spiţei era originar din Ardeal. El are copii pe Constantin şi Gheorghe, dascăli de biserică şi primii învăţători. Constantin Vlăduţă trăieşte în anii 1798-1889; el are copii: tănase, Toma, Niculae şi Constantin. Toma Vlăduţă trăieşte în anii 1876-1956. Vlăduţă a turnat un clopot pentru biserică care a fost ridicat de nemţi în 1916. Tănase şi Ion Vlăduţă, alt copil al lui Constantin Vlăduţă, au făcut parte din mişcarea sătească ce s-a ridicat pentru pedepsirea preotului Constantin Diaconescu. Constantin Vlăduţă, căsătorit cu Maria sin Popa Toma, au copil pe Dumitru, alt copil pe lângă cei amintiţi ce se naşte la 2 octombrie 1850, naş fiind Gheorghe Cotescu din Mărcuş. Constantin Vlăduţă în 1845 era candidat, adică învăţător.

Văleanu - Spiţa Văleanu este venită din Vălenii de Dâmboviţa sau din Măţău. Prin căsătorii s-a înglobat în moşul Godesc. Se înrudeşte cu Ghinea Mălăncioiu şi Gheorghe Stancu. Bucur Ion Văleanu este menţionat într-o listă de enoriaşi la 1845. Ion Nicolae Văleanu trăieşte în anii 1864-1952.