Cum Godenii se află situaţi în pliocenul levantin, care include dacianul, penţianul şi neoţianul (Dr. Victor Tufescu, Vintilă Mihăilescu, Tiberiu Morariu, Atlas geografic, Bujcureşti, 1985, pag. 11.) ei se află în regiunea subcarpatică a dealurilor şi mai exact în regiunea de desluri înalte. Subcarpaţii sunt rezultaţi din cutările ce au avut loc în ultima parte a terţiarului. Subcarpaţii  sunt formaţi din Muscele acoperite cu pietrişuri  curate în râuri de munţi (Tiberiu Morariu, C.Herbst şi A.Savu, Noua geografie a patriei, Editura Ştiinţifică, 1964, pag. 41.). Vânturile mai însemnate sunt: Crivăţul, care aduce gerul şi răscoleşte zăpada, Austrul care bate de pe ţărmul Mării Mediterane, vânt relativ uscat şi uneori  aducător de secetă sub numele de Sărăcilă.

Comuna Godeni este aşezată pe râul Bughea cu excepţia satelor Malu şi Bordeeni (Cezar Radu, Argeş, Studiu turistic al Regiunii Bucureşti, 1966, pag. 181.). Masivul cel mai înalt de a cărui înălţime de 888 metri se apropie satul Bordeeni, Ciocanul, păstrează pe spinarea lui urme de piterişuri levantine care rămân încă neexplicate (Profesor doctor Victor Tufescu, Subcarpaţii şi depresiunile marginale ale Transilvaniei, Erditura Ştiinţifică, Bucureşti, 1966, pag. 147.).

Caracetristica împrejurimilor sunt  muşcelele de la care cândva şi-a luat numele judeţul. Depresiunea Câmpulungului este o depresiune  de muşcele înalte de 700-1000 de metri. Se prelungeşte cu plaiurile Plăticăi spre est, peste o serie de văi strâmte: cheile Brăţiei, cheile Bughii, cheile Răului Târgului. Între primele două strâmtori culminează la 875 metri muşcelul Ciocanul, pe vârful căruia s-a păstrat pietrişuri levantine din aria de subzistenţă locală situată în nordul acestuia. Între cheile Bughii şi ale Râului Târgului, muşcelul Ciuhei cu spinarea rotunjită, în mare parte despădurită, abia atinge 743 de metri în vârful cel mai înalt (Vintilă Mihăilescu, Dealurile şi câmpiile României, Studiu de geografie al reliefului, Bucureşti, 1966, pag. 187.). Partea cea mai coborâtă a depresiunii se găseşte în jurul oraşului Câmpulung, şi are pe fundul văilor relativ largi, râul Târgului şi Bughea, aproximativ 600 de metri, altitudine absolută, iar pe interfluviile structurale sau netezite în pietrişuri levantine, argile, tufuri dacitice, marne miocene, 700 de metri (Vintilă Mihăilescu, Dealurile şi câmpiile României, Studiu de geografie al reliefului, Bucureşti, 1966, pag. 187.).

Subcarpaţii se caracterizează prin predominarea solurilor podzolice argilo-fluviale şi a solurilor brune podzolite, frecvent pseudo-gheizate care apar în depresiunile subcarpatice cât şi în dealurile de la sudul acestora. Pe depozitele marnoase şi marno-argiloase, din depresiunile care despart Subcarpaţii de piemontul getic, linia Valea Iaşului � Boteni, şi din muşcelele de la est de Topolog s-au format pseudo-rendzine. Solurile silvestre bune au luat naştere în special pe depozite argiloase şi se întâlnesc mai ales în sectorul Subcarpatic dintre Argeşel şi Dâmboviţa (Nicolae Florea, ion Munteanu, Geografia solurilor României, Editura Ştiinţifică, 1968, pag. 436.).

Despre stratificaţia solului, predomină argilozitatea materialului parental. Solurile silvestre sunt brune-roşcate, brune-podzolite şi podzolice argilor-fluviale, asociate cu soluri intrazonale tutomorfe. Fenomene de pseduo-gheizare accentuate.  Trei sferturi din piemontul getic sunt folosite în agricultură (Nicolae Florea, ion Munteanu, Geografia solurilor României, Editura Ştiinţifică, 1968, pag. 447-448.).

Comuna Godeni se află la o distanţă de 10-14 kilometri de Câmpulung, ţinând cont de distanţa la care se află fiecare sat. Gara cea mai apropiată de comună este Schitu-Goleşti, care se află la o depărtare de 5 kilometri de satul Godeni, la distanţe mai mici de Coteşti şi Capul Piscului. Satele Malu şi Bordeeni folosesc gara Câmpulung.

Pe raza comunei sunt 5 staţii de autobuz, făcându-se legătura satelor prin auto-transport cu locurile de muncă Godeni şi Pescăreasa şi cu centrele urbane: Câmpulung, Curtea de Argeş, Piteşti, Braşov şi Bucureşti.

Altitudinea comunei variază între 600 şi 850 de metri. Dealurile sunt acoperite cu fâneţe, pomi fructiferi şi în unele locuri cu crâmpeie de păduri tinere. Vârfurile cele mai înalte sunt: Gruiul Stegarului, Coasta Popii, Ghilanul, Podul de Sus, Râpa Malului sau Râpa Fetii şi Ciocanul.

Comuna este revărsată pe o parte şi alta a râului Bughea;:dintre satele comunei numai Malu şi Bordeeni nu sunt aşezate pe cursuri de apă ocupând partea cea mai importantă a dealurilor locale. Pe raza satului Godeni sunt o seamă de lacuri dintre care cel mai important este Gârligiul. Din cauza infiltraţiei apei în păturile impermeabile s-au produs deplasări de straturi în Coasta Popii, Muscelul de răsărit şi Cărpeniş, în Godeni şi în Coteşti, spre vărful Pătrăşcenilor.

Comuna se învecinează la nord cu comuna Bughea, la sud cu Schitul Goleşti şi Câmpulung prin suburbiile Apa Sărată şi Mărcuş şi la apus cu Berevoieşti, Aninoasa şi Vlădeşti.

Până în 1950, comuna a aparţinut de judeţul Muşcel, apoi de regiunea Argeş şi din 1968 de judeţul Argeş.