Şcoala şi Cultura

 

ŞCOALA
Şcoala la început era o clădire veche, cu o singură cameră şi în ea a învăţat Constantin Becuţ. Într-o şcoală mai veche a învăţat candidatul Ion Priboianu, în 1843. Consiliul comunal propune repararea ei, primar fiind Ion Marin Mazilu. Prima învăţătură s-a predat în uşa bisericii de către cântăreţi bisericeşti. Prima şcoală a luat fiinţă la punctul „La Ţigănie”. Primul învăţător a fost Radu Becuţ, care era şi cântăreţ. Şcoala de la Plotogea s-a construit cu bani procuraţi de la Banca Populară sub formă de împrumut. Piatra fundamentală s-a aşezat la 3 august 1922, în prezenţa prefectului de Muscel, Nicu Nicolau, a revizorului şcolar C. Rădulescu Codin şi a directorului Gheorghe C. Becuţ precum şi a comitetului. Şlcoala a fost demolată în 1972. Ea a fost înzestrată cu un lot la Schitu Goleşti care să fie folosit ca lot exoerimental. După ce şcoala de la  Ţigani s-a desfiinţat ea a continuat într-un local unde s-a construit Banca Populară, apoi în altul unde s-a ridicat fostul Sfat Popular şi apoi s-a mutat la Plotogea. Şcoala a avut ca învăţători diriginţi sau directori pe: Radu Becuţ (1842-1860), Gheorghe Albuţ (1860-1863); Coman Vintilescu (1863-1878), Constantin Radu Becuţ (1878-1914), Gheorghe C. Becuţ (1914-1947); Ion Gh. Negoescu din 1950 şi în prezent, cu o întrerupere a lui Ion P. Bucur. Alte cadre didactice au fost: Ion Gh. Iosiv, Nicolae C. Godescu, Ştefan C. Becuţ, Ion Rădulescu, Gheorghe P. Tomescu, Gheorghe Nicolaescu, Ion N. Dorcioman, Nicolae Gh. Soare, Alexandru N. Soare, Vasile Dumitrescu, Sergiu Dumitrescu, Constantin Maruda. Din Coteşti s-au ridicat învăţători care au funcţionat în alte localităţi: Ion N. Bănăţeanu, Spiridon Vintilescu, Vasile Vasilescu şi Victor N. Dorcioman; Ion Oprea Vintilă, Nicolae P. Tomescu, Nicolae I. Dorcioman, Maria I. Dorcioman, Lucreţia P. Vişoiu, Constantin Bârzu, Haralambie P. Ciocan, Maria Gh. Voican. Au fost aproape de rosturile şcolii unii copişti: Gheorghe Mazilu Cotescu, Marin Mazilu, Ion Florian, Chivu Gheorghe, Neagoe Tutelan, Costache Ion Candidatul şi Ion Bratul. Şcoala a fost văzută de Nicolae Fotino la 26 iunie 1886 care fiind membru al Comisiei Permanente a judeţului o cercetează mai mult din punct de vedere administrativ. La hotarul dintre Coteşti şi Capu Piscului, s- construit o şcoală nouă cu două cicluri care să deservească ambele sate. Valoarea ei este de 900000 de lei (Arhiva oraşului Câmpulung- Muscel. Dosarele comitetelor executive pe anii 1956-1960. Arhiva Consiliului Popular Godeni, dosr privind edificiile publice şi debitele contribuţiei voluntare. Gheorghe C. Becuţ, Monografia satului Coteşti în manuscris, 1963).
Dăm lista absolvenţilor şcolii din 1965-1966, cu situaţia lor în 1974: Prăghici Maria, muncitoare; Ispas Viorel, muncitor; Petrescu A. Livia, gestionară; Radu Petre, electrician; Suică Maria, bucătăreasă; Tiţa Gheorghe, muncitor; Vintilă Gheorghe, muncitor; Vişoiu N. Ion, absolvent de liceu; Voican T. Maria, bobinatoare; Tortea Gh. Ion, tâmplar; Neaţă N. Constantin, necalificat; Tiţa N. Nicolae, muncitor.
Situaţia şcolară în anul 1973-1974: clasa I-a - 17 elevi; clsa a II-a - 13 elevi; clasa a III-a - 10 elevi; clasa a IV-a - elevi. Total 49.
Biblioteca şcolii conţine 260 de volume.

Grădiniţa de copii
Învăţământul preşcolar în Coteşti a luat fiinţă la stăruinţa educatoarei Maria Negoescu. Grădiniţa a fost inspectată la 18 aprilie 1963 de metodista Ileana Nedelcu şi Aurora Proca şi la 6 octombrie 1966, de inspectorul Constantin Păunescu. Au funcţionat ca educatoare: Maria Negoescu, Valeria Prunoiu şi Elena Lixandrau, fost Voican.  Între anii 1965-1973, au frecventat grădiniţa 127 de băieţi şi 113 fete.
Dăm mai jos câteva serii de elevi ai şcolii:
Anul şcolar 1887-1888, clasa I-a:
1.   Brănaşcu I. Ion;
2.   Croitoru N. Vasile;
3.   Constantinescu Gh. Vasile;
4.   Drăghicescu D. Florian;
5.   Grigorescu N. Nicolae; 
6.   Ghinea G. Petre;
7.   Simionescu Gh. Vasile;
8.   Tudora I. Ion;
9.   Vintilă Gh. Nicolae;  
10. Vintilescu C. Ion;
11. Voicănescu Z. Constantin;
12. Vişoiu Gh. Ion.

Anul şcolar 1895-1896: clasa a IV-a: 1. Niculescu N. Spirea; 2. Pătrăşcănescu Gh. Ilie.

Anul şcolar 1901-1902: clasa a V-a: 1. Becuţ Ion; 2. Croitoru Vasile; 3. Constantinescu Ilie; 4. Brănescu Ion;  5. Teodora Petre; 6.  Săndulescu Nicolaie; 7. Grigorescu Nicolae; 8. Voicănescu Constantin.

Anul şcolar 1904-1905: absolvenţi: 1. Vintilă N. Oprea; 2. Vintilă N. Ion;  3. Croitoru I. Ion; 4. Dolcioman I. Nicolae; 5. Iosiv Gh. Ion; 6. Sandu I. Ion; 7. Tudora I. Nicolae; 8. Voican Gheorghe.

Anul şcolar 1908-1909: 1. Tomescu I. Nicolae; 2. Voican I. Oprea; 3. Ciocan Gh. Ion; 4. Croitoru Vasile; 5. Barbu Gh. Gheorghe; 6. Livezeanu Ion; 7. Iacovoiu Ilie Maria; 8. Brănescu I. Joiţa.

Anul şcolar 1915-1916: 1. Brănescu N. Ion; 2. Brănescu Gh. Toma; 3. Iosif Gh. Petre; 4. Pădureanu A. Petre; 5. Voican Gh. Nicolae;

Anul şcolar 1934-1935; 1. Becuţ Gh. Nicolae; 2. Alexe I. Maria; 3. Andriţoiu N. Petre; 4. Albuţ I. Maria; 5. Albuţ N. Maria; 6. Ciocan Niculina; 7. Croitoru V. Profira;     8. Dorcioman N. Victor; 9. Dorcioman C. Ion; 10. Iacobescu N. Lucreţia; 11. Nicu P. Marilena; 12. Petrescu E. Andreana; 13. Petrescu I. Elisabeta; 14. Perciuca N. Elena; 15. Pătraşcu I. Filoftia; 16. Staicu Gh. Filoftia; 17. Voican Gh. Filoftia; 18. Vişoiu M. Vasilica; 19. Voican P.Z. Florica; 20. Vintilescu I. Gheorghe; 21. Vişoiu I. Stelian;       22. Voican Gh. Ion; 23. Vintilă N. Gheorghe; 24. Voican I. Mihai; 25. Voican Oprea Ion.

După o statistică din 1963, şcoala a dat: 35 de funcţionari, 30 de învăţători, 25 de ofiţeri, 10 contabili, 6 ingineri, 5 medici, 5 preoţi, 3 avocaţi şi 6 profesori. Şcoala a mai dat: 23 mineri, 20 diverşi, 17 şoferi, 10 strungari, 10 croitori, 6 agricultori şi 2 cizmari.

 ACTIVITATEA CULTURALĂ
O construcţie am putea zice aproape monumentală este construcţia realizată în anii socialismului, a Căminului Cultural, cu un acoperiş de ţiglă înalt. O parte adăposteşte temporar şcoala de 4 ani. Căminul Cultural a fost înfiinţat în 1928 şi i s-a dat numele de „Lumina”. Dintre formele sale culturale cel mai bine a mers biblioteca. Totuşi Căminul s-a impus prin activitatea de cor şi de teatru. S-a evidenţiat la concursurile din 1954 şi 1956. Satul a dat mulţi oameni de cultură cu rosturi bine definite în ierarhia socială. Pe plan local nu se poate face o ierarhizare specială toţi fiind deopotrivă de valoroşi: locotenent colonel medic veterinar Safta, locotenent colonel Turlea, medic primar Nicolae Bănăţeanu, medic internist Maria Tănăsescu, profesori Emanoil şi Ion Voican, avocatul Ion Napotescu, avocatul Petrescu, medicul veterinar Dociorman, teologii Ion şi Gheorghe Becuţ, învăţătorii Ion Negoescu şi Ene, precum şi alţii. Menţionem directorii de cămin: Ion N. Dorcioman şi Ion Oprea Vintilă. La 15 iulie 1964, Căminul Culural „Lumina” devine Căminul Cultural „Coteşti”. Brigada artistică de agitaţie s-a bucurat de sprijinul lui Constantin Bujor, Georgeta Becuş şi Ion Bănăţeanu. Biblioteca sătească are un fond de cărţi de 900 de volume. Cititori asidui ai acesteia: Jan Ciocan, Gheorghe I. Andriţoiu, Ion Bănică, Ion Becuţ. Ion Breană, Angela Dociorman, Gheorghe Gh. Necula, Ion Safta. Bibliotecară este Elena Lixandru, educatoare.

 


Pagina anterioară: Viaţa Economiă
Pagina următoare: Inscripţii de Cult


godeni.ro este un site web realizat şi găzduit de Mihail Dumitrache pentru COMUNA GODENI.  Toate drepturile asupra materialelor prezentate pe acest site aparţin în exclusivitate producatorului!
Copyright © 2007 Mihail DUMITRACHE.